BNR CERE DE ZECE ORI MAI MULT CAPITAL SUPLIMENTAR IFN-URILOR CU DOBÂNZI PESTE ANUMITE LIMITE Daniel Zamfir: "L-am chemat pe Mugur Isărescu la audieri, în 19 septembrie"

Instituţiile financiare nebancare (IFN) vor fi obligate, de la 1 octombrie anul curent, să plătească de zece ori mai mult capital suplimentar pentru creditele cu dobânzi ce depăşesc anumite limite impuse de Banca Naţională a României (BNR), potrivit unei reglementări aprobate marţi de BNR, după cum ne-a spus Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al instituţiei.

În prezent, dobânda efectivă anuală (DAE) pe care IFN-urile o cer când acordă credite populaţiei ajunge şi la câteva mii la sută. În acest context, BNR impune cerinţe de capital suplimentare, de zece ori mai mari decât cele maxime actuale, pentru creditele cu rate de dobândă peste următoarele niveluri de dobândă: 200% pentru creditele în lei de până la 15 zile, 100% pentru cele în moneda naţională cu scadenţa cuprinsă între 16 şi 90 de zile, 32,5% pentru împrumuturile în lei acordate pentru mai mult de 90 de zile, 133% pentru creditele în valută de până la 15 zile, 67% pentru cele în valută cu scadenţa de la 16 la 90 de zile, respectiv 6,7% pentru împrumuturile în valută date pentru mai mult de 90 de zile.

Liberalul Daniel Cătălin Zamfir, preşedintele Comisiei economice din Senat, vrea să ştie de ce BNR nu a intervenit până acum în această problemă şi ne-a spus că l-a invitat pe Guvernatorul BNR Mugur Isărescu în faţa Comisiei economice a Senatului, să dea explicaţii.

Senatorul PNL ne-a declarat: "I-am trimis invitaţie domnului Guvernator pentru 19 septembrie, la ora 13.00. Încă nu a răspuns solicitării, dar mâine (n.r. astăzi) vom reveni cu telefon la cabinet, ca să ne putem organiza. Nu am niciun motiv să cred că nu va veni la audieri, să ne spună de ce nu a intervenit până acum în problema dobânzilor uriaşe ale IFN-urilor".

Banca Naţională justifică faptul că abia acum modifică reglementările din domeniu după cum urmează: "Pentru prima dată din anul 2011, ponderea creditării IFN în total creditare a depăşit 10% şi este pe un trend ascendent. Stocul de credite acordate de IFN la martie 2017 reprezintă 10,3% din total credit din economie (bănci + IFN) şi este cu 21,8% mai mare decât în luna martie 2015. Ponderea creditelor IFN în creditele bancare a fost la martie 2017 de 11,5%, comparativ cu 10% în anul 2015. În anul 2016, ritmul de creştere a creditelor IFN a depăşit ritmul de creştere a PIB, în timp ce ritmul de creştere a creditelor acordate de către bănci a fost mai mic decât creşterea PIB. Ponderea creditării IFN în total credite acordate companiilor a ajuns la 15,6% în martie 2017, în creştere cu 21% faţă de martie 2015. De asemenea, ponderea creditării IFN în total credite de consum acordate populaţiei a fost de 5,3% în martie 2017, înregistrând o creştere de 25% faţă de martie 2015. O întărire a reglementărilor este necesară, având în vedere depăşirea unei mase critice a creditării IFN în total creditare, mai ales pe fondul dezintermedierii bancare".

Conform noii reglementări emise de Banca Centrală, valoarea împrumuturilor intermediate de către creditorii nebancari în decursul anului 2016 a fost cu aproximativ 13% mai ridicată decât cea înregistrată în anul precedent.

BNR a aplicat, în perioada 2008 - 2016, un număr de 298 de avertismente şi 120 de amenzi IFN-urilor care nu s-au conformat cerinţelor impuse de legislaţia administrată de banca centrală. Cu toate acestea, actualele prevederi ale reglementării secundare în domeniul instituţiilor financiare nebancare nu surprind suficient specificitatea acestui model de activitate, conform sursei citate.

Instituţiile financiare nebancare din ţara noastră au mai primit amenzi şi în urma controlului derulat de ANPC în perioada 08.05.2017 - 16.06.2017, în valoare totală de 337.000 de lei. Instituţia de control a scos la iveală clauzele abuzive din contractele de credit ale IFN-urilor şi ilegalităţile săvârşite de aceste companii. Pe lângă amenzi, ANPC a dat avertismente, a cerut remedierea deficienţelor, dar şi încetarea practicilor comerciale incorecte. Totodată, ANPC a cerut unor IFN-uri restituirea către clienţi a sumelor încasate fără temei legal şi a luat măsuri de suspendare a derulării campaniilor publicitare până la intrarea în legalitate.

Recent, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că are mari reţineri faţă de IFN-uri pentru că a trăit experienţa băncilor populare.

Încă din 2015, Marius Dunca, fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), atrăgea atenţia că există sesizări de la clienţi care reclamă dobânzi anuale practicate de IFN-uri şi de peste 5000% pe an. La o DAE de 5000% pe an, o persoană care, ipotetic, s-ar împrumuta un euro ar trebui să dea o dobândă de 50 de euro, pentru 10 euro ar datora 500 de euro dobândă, iar pentru 100 de euro dobânda anuală ar fi de 5.000 de euro.

La acea vreme, reprezentanţii BNR ne-au spus că IFN-urile acordă împrumuturi pe termene foarte scurte, de două săptămâni, cu dobânzi şi de 50% pe săptămână, astfel că DAE poate ajunge, în unele cazuri, la niveluri de câteva mii la sută.

"IFN-urile calculează tot felul de costuri, cum ar fi cel pentru deplasare la domiciliu cu suma, la care oamenii nu se uită, nu citesc contractele", ne-au precizat, atunci, reprezentanţii Băncii Centrale, menţionând că BNR nu reglementează nivelurile dobânzilor din domeniul financiar, acesta reprezentând o piaţă liberă.

Regulamentul se va aplica de la 1 octombrie 2017 şi nu va fi retroactiv, adică sub auspiciile lui vor intra doar contractele de credit încheiate după această dată.

• IFN-urile acuză BNR că răspunde la presiuni politice şi la aşteptările populiste

Instituţiile Financiare Nebancare (IFN) acuză Banca Naţională a României (BNR) că răspunde la presiuni politice şi la aşteptările populiste. Patronatul Creditului IFN a transmis, recent, într-un comunicat: "În urma analizei documentelor transmise spre consultare publică pe site-ul BNR, Patronatul Creditului IFN consideră că actualul demers de modificare a Regulamentului 20 (n.r. privind activitatea IFN-urilor) şi forma propusă ţintesc în fapt o zonă de răspuns la aşteptările populiste şi la presiunile din partea scenei politice, aşteptări cauzate, probabil, de necunoaşterea realităţii".

Patronatul şi-a argumentat punctul de vedere printr-o serie de ameninţări voalate: "Patronatul Creditului IFN precizează faptul că, în opinia specialiştilor săi, intrarea în vigoare a propunerii de modificare a Regulamentului 20 în forma propusă pe site va produce efecte negative, directe şi indirecte, ce vor fi resimţite de către societăţile de creditare, de către clienţii acestora, precum şi de către întreaga societate, atât pe plan economic, cât şi în plan social".

Patronatul Creditului IFN a detaliat: "A. Din perspectiva societăţilor financiare, impactul modificării Regulamentului în forma actuală va conduce la restructurarea activităţii de creditare şi în final la radierea unor instituţii financiare nebancare cu influenţă directă asupra următoarelor aspecte:

1) Fiscale:

Încasări mult mai mici la bugetul de stat şi la bugetele de asigurări sociale. (...)

b) Închiderea IFN-urilor ar însemna trimiterea simultan în şomaj a unui număr de aproximativ 10.000 angajaţi, adică o presiune imensă asupra bugetului.

2) Sociale:

a) Trimiterea în şomaj a 10.000 angajaţi produce un impact financiar şi asupra familiilor acestora, ceea ce face ca numărul celor afectaţi să fie mult mai mare;

b) Măsura adoptată în această formă va crea instabilitate financiară şi nesiguranţă în rândul celor aproximativ 1 milion de persoane împrumutate la IFN-uri;

3) Investiţionale şi reputaţionale:

a) Estimăm că unii acţionari vor decide retragerea investiţiei din piaţa românească şi relocarea către alte zone geografice care doresc atragerea capitalurilor străine, aspect care în cadrul european actual nu aduce beneficii viitoare României, ci este chiar de condamnat;

b) O astfel de reglementare va avea efect preponderent asupra celor de bună credinţă, în timp ce practici de evitare vor fi identificate rapid de către acei jucători care şi astăzi induc riscul reputaţional în piaţa IFN şi indirect, asupra BNR".